O vorba din popor spune ca“Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga-n traista”. Degeaba stai cu mainile incrucisate si astepti destinul, daca tu nu faci ceva cu soarta ta...Destinul ni-l facem singuri! Destinul ti-e scris de Dumnezeu inca dinainte sa te nasti si tu nu il poti schimba pentru ca fiecare actiune a ta nu face decat sa il indeplineasca...sa fie asa oare?!!
Dar am si eu parerea mea.Nu cred ca totul este chiar gata scris de cand ne nastem. Cel putin nu vreau si nu pot sa cred asta. Daca ar fi asa, viata nu ar mai avea nici un farmec ma gandesc eu.
Eu cred ca in viata avem trasate mai multe drumuri si mai multe rascruci, depinde de noi ce alegeri facem la momentele respective. Nu vreau nici sa spun ca avem libertate totala de alegere, ca totul depinde doar de noi si de nimeni altcineva, ci spun ca avem predestinate un anumit numar de variabile, si fiecare isi poate imbunatatii sau nu calitatea si durata vietii prin alegerile pe care le facem.
Ce mi se pare iarasi foarte ciudat, este faptul cum gandim……cel putin prima jumatate a vietii facem tot ce ne sta in putinta pt a ne distruge corpul (tigari, alcool, sex neprotezat, droguri, somn insuficient, prietenii nepotrivite, mancare nesanatoasa)…….iar in ultima parte a vieti ne chinuim sa mai salvam ce mai poate fi salvat. De obicei atunci devenim mai religiosi ....si cand vedem cate boli se aduna, spunem ca asa vrea Dumnezeu….oare chiar asa sa fie???
In ultima vreme am invatat ca oamenii si vin si pleaca din viata noastra cu foarte mare usurinta.
Dar,sunt unii care,chiar daca pleaca, atat amintirea cat si prezenta lor ne raman marcate in inima si in suflet.Dupa ce o persoana importanta pleaca din viata noastra, nu vom mai fi niciodata aceeasi. E uimitor,ca de cele mai multe ori incepem sa ne amintim toate clipele traite ca si cum am retrai din nou acele momente...la fel de uimitor este si faptul ca de fiecare data cand incepem procesul amintirilor,un zambet usor se schiteaza pe fata noastra apoi cateva lacrimi incep sa curga de dragul momentelor traite.
Pentru un anumit motiv,pe care inca nu il cunoastem,unele persoane trec `prin viata noastra.
Desi sederea lor nu este de lunga durata,amprenta lor poate fi eterna.Si am sa va explic de ce amprenta lasata poate fi eterna.Daca ajung intr`un moment potrivit,cu gesturi si cuvinte potrivite au sanse sa ne castige o mare parte a increderii.
Sa avansam pe drumurile vietii este un proces natural si normal,la fel ca si cel de a sti sa spunem "adio".
Exista o multime de drumuri,dar nimeni nu merge pe aceelasi drum,nici in aceeasi directie,nici cu aceeasi viteza.Poate ca acesta ar fi unul dintre motivele pentru care unele persoane se despart definitiv la un moment dat .Dar,nu este exculsa nici posibilitatea de a ne reintalni cu acei oameni intr`un moment neasteptat.
Cea mai mare eroare a fiintei umane este incercarea de a`si scoate din cap ceea ce nu`si poate scoate din inima.
Intotdeauna am crezut ca ceea ce faci astazi iti poate schimba viata maine iar nimic nu e la voia intamplarii.
,,Unii oameni vin si pleaca repede din viata noastra,altii stau o vreme punandu-si amprenta pe inima noastra.Dupa plecarea lor,nu vom mai fi niciodata aceiasi...''
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu